Premiantul Nobel pentru Economie din 2001, Joseph Stiglitz, fără îndoială cel mai en vogue dintre economiştii lumii la ora actuală, se teme că graba celor de la Fed (Federal Reserve –Rezerva Federală a Statelor Unite) de a începe procesul de de-cuplare al economiei de la aparatele care îi asigură necesarul de lichidităţi ar putea fi un şoc de care “bolnavul” nu are nevoie în acest moment. [ citeste mai departe ]

Coşul de consum – ce anume consumăm şi în ce cantităţi o facem – este un indicator cu care lucrează statisticienii de la institutul de statistică, antropologii de la Academie şi  finanţiştii de la Ministerul de Finanţe. Dacă primele două categorii se folosesc de acesta în scopuri perfect onorabile, ultima nu. Astfel, dacă primii îl folosesc pentru a calcula inflaţia iar cei de ai doilea pentru a identifică schimbarea mentalităţilor, ultimii îl folosesc la stabilirea accizelor. [ citeste mai departe ]

Mulţi i-au considerat pe cei de la Lehman Brothers nişte victime. S-a spus că în timp ce unii erau salvaţi (AIG, Citigroup, JP Morgan) ei au fost lăsaţi să cadă, iar acest lucru a făcut să fie priviţi cu oarecare compasiune (mă rog... câtă compasiune poţi să ai faţă de un bancher). Aşa cum, însă, arată raportul lui Anton Valukas, expertul numit de justiţia americană pentru a analiza dosarul băncii de investiţii, falimentul era nu doar de ne-evitat dar şi meritat. [ citeste mai departe ]

Articolul despre ultimele evoluţii politice de la Kiev mi-a adus mai mulţi cititori şi comentatori decât am sperat vreodată. Mă bucură acest lucru. Mă bucură că am creat o dezbatere, deşi am constat cu regret că de prea multe ori opiniile au fost exprimate în cuvinte nepotrivite. Scriind articolul şi alegând să modific titulul (cel iniţial era „Ucraina spre Nord prin Nord Vest” – aşa cum apare şi explicat la un moment dat) mi-am asumat o foarte clară viziune politică. [ citeste mai departe ]

Unul dintre puţinele lucruri de care putem fi siguri în legătură cu lumea de după criză este acela că sistemul bancar global va arăta altfel pentru că va evolua într-un mediu radical schimbat. Un recent studiu McKinsey Global Institute (MGI) incluzând 25 de mari bănci internaţionale a identificat 6 schimbări majore. [ citeste mai departe ]

Ar trebui să ne îngrijoreze din ce în ce mai mult evoluţiile politice de la Kiev. Victoria lui Yanukovici a fost doar o primă veste proastă pentru Bucureşti, căderea guvernului Timoşenko a doua. Acum vine şi a treia veste proastă… cea mai proastă dintre toate.
Parlamentul ucrainean a aprobat ieri amendamentul constituţional care le permitea deputaţilor să treacă în timpul mandatului legislative de la un partid la altul. [ citeste mai departe ]

Standard & Poor’s (S&P) a îmbunătăţit perspectiva ratingului de ţară al României invocând eforturile susţinute ale guvernului de a implementa acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

„Standard & Poor’s a a revizuit perspectiva ratingului suvern al României pentru credite pe termen lung în monedă locală şi străină de la negativă la stabilă. În acelaşi timp Standard & [ citeste mai departe ]

Va veni o zi când ne va fi dor de Jeffrey Franks şi băieţii de la Fondul Monetar Internaţional. Ca membri ai zonei euro, în care mai devreme sau mai târziu vom intra, vom discuta cu instituţiile specializate ale Uniunii, cele care există sau cele care vor fi create.

Despre ideea creării unui Fond Monetar Europen am auzit abia ieri, când am citit despre acesta în interviul acordat de ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, pentru Welt am Sonntag. [ citeste mai departe ]

Criza Greciei, problemele Spaniei şi Irlandei i-au făcut pe mulţi finanţişti euro-optimişti să realizeze că zona euro nu este o zonă (doar) a celor puternici. După un an (2009) la capătul căruia doar Finlanda a reuşit să îşi menţină deficitul bugetar în limita Pactelor de Stabilitate şi Creştere valabile în zona euro (3% din Produsul Intern Brut), a devenit clar că probleme de genul pe care într-o formă gravă le au cele trei enumerate mai sus pot afecta, de fapt pe oricare membru al uniunii monetare. [ citeste mai departe ]

Barcelona este plină de reduceri – Rebaixes. Este soluția pe care magazinele de aici au găsit-o pentru a face față crizei. Toată lumea face reduceri, chiar dacă nu toți recunosc.

Magazinele mici pun afișe chiar în geam. Nivelul este de maximum 60%. Nu mai mult.

Firmele mici le pun pe etichetele produselor. Nivelul este cam același.

Firmele medii oferă scheme de tipul un produs la preț întreg al doilea la jumătate de preț… sau la o treime, sau la un sfert.

Firmele mari oferă un cadou pentru produsul cumpărat la preț întreg. [ citeste mai departe ]