Îmi place de domnul Boc şi de domnul Şeitan. Apar în mod regulat cu aceleaşi declaraţii, pe care probabil şi le rotesc între ele. “Astăzi vorbim despre investiţii, mâine despre salariile nesimţite… săptămâna viitoare, reluăm, ca să înţeleagă bine lumea că economia României o duce tot mai bine”. Unul dintre subiectele preferate de pe agenda guvernanţilor este să ne spună cât de bine o duce piaţa muncii din România,  că avem una dintre cele mai mici rate din UE sau, oricum, mult sub media europeană şi aşa mai departe. Adevărul este că stăm rău… extrem de rău, dacă este să analizăm impactul recesiunii asupra pieţei muncii.

Am realizat pentru Money Channel o analiză a ritmului de creştere a ratei şomajului între septembrie 2008 şi ianuarie 2010. Am ales septembrie 2008 fiindcă atunci a căzut Lehman Brothers, iar criza financiară a început să aibă un impact tot mai puternic în economia reală, inclusiv pe piaţa forţei de muncă. În acest sens, am pus mai jos un clasament cu ritmul de creştere a ratei şomajului în Uniunea Europeană în perioada amintită, cu menţiunea că anumite state aveau doar date trimestriale fie pe T3, fie pe T4, dar veţi putea vedea în tabel ţările pentru care Eurostat nu avea date recente. Este şi cazul României, aşadar am luat statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care foloseşte, însă, uşor altă metodologie pentru a calcula rata şomajului. Oricum, pe noi ne interesează mai mult ritmul de creştere a ratei, care a generat clasamentul de mai jos:

Câteva remarci legate de datele de mai sus:
1. Ţările din zona euro aveau deja un şomaj relativ mare în momentul falimentului Lehman Brothers, deci au suferit o ajustare mai mică. Avantajul de a fi o economie de piaţă competitivă, ce pot să zic…
2. Mai ales ţările din estul Europei au tras în sus media europeană de creştere a ratei şomajului în ultimul an şi jumătate.
3. Nu ne putem mândri cu faptul că România are una dintre ratele mai mici ale şomajului din UE, deoarece avem o rată de ocupare foarte mică… una dintre cele mai mici din Uniune, ceea ce înseamnă că mulţi oameni stau, pentru statistică, degeaba, fără să se reflecte acest lucru în rata şomajului (fie muncesc la negru, fie sunt prin agricultură şi nu apar în nici o statistică etc.)
4. Ca o glumă uşoară, poate Grecia stă mai rău decât România şi noi om fi pe locul şase. Asta dacă şi-au măsluit şi aici statisticile.

Aş vrea să vorbesc în încheiere despre o declaraţie făcută de ministrul Muncii, Mihai Şeitan, în urmă cu aproximativ o săptămână, care se încadrează în ciclul “ciorbă reîncălzită din când în când, ca să nu bombăne românul.” Mai exact, pe 25 februarie. Copy-paste uşor adaptat de aici: “Şeitan spune că rata şomajului din România este sub media europeană în luna februarie, până în acest moment, constatându-se că aceasta a rămas la acelaşi nivel din ianuarie. El precizează că media ratei şomajului la nivel european este de peste 10 la sută, iar România încă se află sub acest nivel.” Nu pot să nu remarc faptul că ministrul Muncii din România a greşit o dată enumerată, anume rata şomajului în Uniunea Europeană, care nu este peste 10% în prezent, ci a rămas neschimbată la 9,9% între noiembrie 2009 şi ianuarie 2010. În declaraţiile dânsului este o diferenţă care se traduce în sute de mii de şomeri, dar trecem peste acest lucru.

Mi se face părul măciucă atunci când văd asemenea declaraţii, anume că stăm bine cu numărul şomerilor. Nu, nu stăm deloc bine. Între 2008 şi 2010, şomajul a crescut de aproape trei ori mai repede în România decât în Uniunea Europeană. În plus, avem una dintre cele mai mici rate de ocupare a populaţiei din UE. Ce ne spun aceste două lucruri? Că stăm atât de rău încât nu avem cu ce să ne mândrim… iar domnul Boc şi domnul Şeitan continuă să ne persifleze într-o manieră absolut anormală prin repetiţia afirmaţiilor de acest gen. Mă bucur, totuşi, că după un an şi jumătate, au luat şi ei o măsură care va ajuta câţiva oameni să îşi găsească locuri de muncă, anume eliminarea CAS-ului pentru firmele care angajează şomeri. Dar tot este prea puţin, dacă ţinem cont de cifrele de mai sus. Dar nu schimbă faptul că m-am săturat de zeflemeaua asta de-a dreptul ieftină din partea celor care ne conduc.