M-am plictisit sa aud lamentari si chiote cum ca viata-i grea, criza-i lunga si n-avem ce-i face momentan. Fatalismul romanilor fata in fata nu cu reactiunea, ci cu criza economica cuprinde ca o mlastina a gandirii colective tot mai multe minti luminate, panicate de scaderea indicatorilor. Polonezii ne demonstreaza ce se poate face atunci cand exista o atitudine proactiva, un plan articulat si ceva mai mult calm. Bocitoarele profesioniste bastinase care se labarteaza pe ecranele televiziunilor de stiri ar face bine sa-si ciuleasca urechile.

De ce insist cu polonezii? In principal pentru ca Polonia este singura tara din Uniunea Europeana care continua sa-si creasca economia, conform datelor din 2009. Adica, in timp ce economia noastra a scazut cu vreo 6% (asteptam datele finale de la Institutul de Statistica), economia poloneza a crescut cu 1.1% conform estimarilor Fitch. Cresterea e modesta, dar o performanta avand in vedere prapadul ce a bantuit in anul trecut. Exista evidenta paralela cu Romania: ne arata ca o tara fost socialista poate sa fie stabila,  sa-si accelereze programul de privatizare si absorbtia investitiilor straine chiar si in plina criza. Analiza ne arata si ingredientele necesare pentru success.

Sa le luam sistematic: in primul rand, o politica guvernamentala constanta in economie, bazata pe investitii straine si stimularea cererii interne. Polonia a inteles ca efectele crizei nu pot fi contracarate decat prin sustinerea consumului si a marilor companii . In plus, s-a adoptat  si o politica de reducere a riscurilor prin planul de adoptare al euro in 2012, lucru care incurajeaza investitiile straine suplimentare. Noi nu suntem siguri ca vrem sa adoptam euro din 2015 si ca suntem dispusi la eforturile care le presupune o asemenea masura.

In al doilea rand, dezinflatia in Polonia a mers mana in mana cu descurajarea masiva a creditelor in euro. Fondul Monetar, desi a imprumutat Polonia cu 20 de miliarde de euro, nu a impus si  conditionalitati sau un program de ajustare structurala, cum avem noi, intrucat au apreciat masurile de restructurare ale guverului polonez, fara a simti nevoia de supraveghere suplimentara. La noi, creditele in euro desi si-au redus ponderea nu sunt restructurate in lei, iar bancile nu au nici un fel de apetit pentru a incuraja clientii sa se mute de pe credite in valuta pe credite in lei. Romanii, in schimb, vad euro mai stabil decat leul pe termen lung si actioneaza in consecinta.

In al treilea rand, privatizarile au continuat in pas accelerat in Polonia. In Romania, AVAS-ul ne anunta cu nonsalanta finalizarea privatizarii in Romania, in conditiile in care pastoreste in continuare peste 400 de participatii (in principal minoritare) la diverse companii si trebuie sa urmareasca lichidarea rapida a inca 500.  Ba mai mult, sunt diversi care propun desfiintarea institutiei cu totul, in loc sa i se dea active suplimentare la privatizat (de exemplu terenuri si cladiri detinute de stat sau diverse companii precum Radiocom sau Coresi detinute inca de ministere).

Polonia, in schimb, a derulat peste 500 de proceduri de privatizare si a incasat aproape un miliard de euro din privatizari, chiar si in anul de criza 2009. Ministrul de Finante polonez anunta chiar intentia de a accelera procedurile in 2010, sperand sa obtina peste 10 miliarde de euro. In Romania, singurele sume substantiale incasate de statul roman din privatizari in 2009 sunt cele legate de vanzarea celor trei pachete CEZ de catre Fondul Proprietatea. Pe 2010, nu avem inca anuntat nici un program de privatizare – nici macar nu se lucreaza la unul.

In plus, trebuie sa luam in considerare si folosirea deficitului bugetar. In vremuri de criza, cea mai buna idee a economistilor a fost de a pompa lichiditati in sistem si a ne ingriji de datoria publica mai tarziu. De la Paul Krugman la Ben Bernanke si Mervyn King, solutiile au fost cam aceleasi – pachete stimulative masive, concentrate in special pe zonele unde se puteau cheltui imediat bani. In Polonia, deficitul bugetar va fi de – 6%, nu foarte diferit fata de cel de la noi. Deficitul a fost cheltuit insa pe proiecte care au stimulat imediat consumul si nu neaparat in investitii deficitar tintite catre toate domeniile.

Folosirea deficitului trebuie sa ne dea de gandit. Si Ungaria a avut un deficit masiv de 8%, folosit insa pentru construirea a sase autostrazi cu know-how austriac.La fel in Polonia- infrastructura este pusa la punct de mai multi ani. Noi, insa, in mod cert nu vom avea 6 autostrazi in urma deficitului nostru – cu chiu cu vai vom avea un sfert dintr-una. De altfel, primele tronsoane care se vor termina din Autostrada Transilvania vor lega Turda de Gilau, in loc sa incepem cu tronsoanele de la granita de vest, care ne-ar lega mai repede de infrastructura europeana de transport.

A imprumuta ceva din realizarile poloneze sau chiar unguresti ar fi insa o blasfemie pentru democratia noastra “originala”. Dar poate ar ajuta macar economia sa-si revina cat de cat.

Razvan Orasanu a fost Consilier de Stat al Primului Ministru in perioada 2005-2008