Analiza modelului de dezvoltare a României ne indică faptul că trebuia să ne integrăm mai degrabă în clubul ţărilor din America Latină decât în Uniunea Europeană. Inegalităţile profunde de venituri, polarizarea socială gravă, corupţia generalizată şi instabilitatea politică sunt mai degrabă trăsături ale modelului latino-american decât ale celui european.

Timp de 10 ani (1999-2008) economia românească a înregistrat ritmuri anuale de creştere a PIB real. [ citeste mai departe ]

În analizele mele am criticat unele decizii prost fundamentate ale Guvernului Boc. Totuşi nu cred în analizele “neutre” ale oficialilor BERD şi Oxford Analytica, conform cărora toate măsurile actualelor autorităţi sunt imaginare, că nu au niciun efect în economie ş.a. O primă greşeală a acestor evaluări – fundamentarea analizelor celor două instituţii este realizată prin comparaţie cu eficienţa planurilor anticriză din ţările dezvoltate. Nu este corect, deoarece România nu a beneficiat de importante resurse financiare care să fie injectate în economie. [ citeste mai departe ]

Eu cred că mare parte din eşecul economiei (şi al societăţii) româneşti în general îşi are cauza în capacitatea redusă a românilor de a se adapta la schimbări. Schopenhauer spunea că atunci când ne planificăm viaţa, ceea ce uităm cel mai adesea sunt schimbările pe care timpul le operează asupra noastră. Din acest motiv urmărim lucruri care, atunci când sfârşim prin a le obţine, nu mai corespund cu ceea ce suntem; sau anii trec odată cu eforturile preliminare alcătuirii unei opere şi ne fură astfel pe nesimţite forţele pentru opera propriu-zisă. [ citeste mai departe ]

Este de discutat dacă ne putem permite un nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, în condiţiile în care România va depăşi pragul de sustenabilitate al ponderii datoriei publice în PIB încă din acest an (prag estimat la 35% din PIB).

Am scris în analiza Criză după criză pe standard.ro motivele pentru care România nu ar trebui să mai recurgă la împrumuturi masive pentru finanţarea cheltuielilor curente. [ citeste mai departe ]

Dincolo de formularea mistificare a datelor statistice care este puţin cam dură, nu putem să nu constatăm că diferenţele majore între prognozele indicatorilor macroeconomici româneşti fac extrem de rău credibilităţii analizelor macroeconomice din România. Vă dau câteva exemple, pe care lesne le puteti vedea întrând pe sit-urile instituţiilor respective.

Nu putem să nu observăm că evoluţia economiei româneşti este măsurată diferit de autorităţile române, pe de o parte, şi de organismele internaţionale, pe de altă parte. [ citeste mai departe ]

Din ce în ce mai mulţi analişti consideră că eşecul programului de reformă a economiei româneşti îşi are cauza principală în lipsa unei strategii funcţionale. Există consistenţă în strategia macroeconomică românească? Are loc un dialog real între principalii decidenţi de politiic macroeconomice – Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor? Există perspective pentru participarea cu succes a României la fundamentarea şi coordonarea politicilor macroeconomice odată cu intrarea în Zona Euro? [ citeste mai departe ]

Ministrul Finanţelor a declarat azi în conferinţă de presă că România are o problemă. Are cheltuieli sociale prea mari, în comparaţie cu celelalte state din Uniunea Europeană.

Datele statistice ale Uniunii Europene îl contrazic. România nu numai că nu are o pondere a cheltuielilor sociale ridicată, ci se află sub media UE la acest capitol. Astfel, dacă în România ponderea cheltuielilor sociale este de 12,7% din PIB, în Slovenia aceasta este de 16,3%, în Polonia 16,1% din PIB, iar în Ungaria şi Cehia de 15,9% şi, respectiv, 16,1% din PIB. [ citeste mai departe ]

Reducerea deficitului bugetar de la 7,2% din PIB în 2009 la 5,9% din PIB în 2010 ar trebui să presupună tăieri de cheltuieli concomitent cu creşterea încasărilor la bugetul de stat. Astăzi am aflat soluţia miraculoasă pe care primul ministru a găsit-o pentru a mări veniturile la buget: de trei luni de zile a trimis inspectorii ANAF pentru un control de fond la trustul Realitatea. Acest lucru se întâmplă după un alt control de fond care nu a descoperit nereguli, aşa cum susţin cei de la Realitatea. [ citeste mai departe ]

Ceea ce se întâmplă astăzi cu Grecia trebuie să fie un semnal de alarmă pentru decidenţii români de politici macroeconomice. Sunt câteva lecţii pe care este necesar să le învăţăm din experienţa prezentă a acestei ţări membre a Zonei Euro.

Şi nu trebuie să luăm în considerare doar efectul de contagiune provocat de expunerea pe care băncile greceşti o au pe România. [ citeste mai departe ]

Fostul Comisar european pentru extindere (1999-2004) şi pentru industrie (2004-2010), germanul Gunter Verheugen, a declarat într-un interviu online acordat cotidianului Der Spiegel că "nimic nu a afectat reputaţia Uniunii aşa de mult cum a făcut-o aderarea României şi a Bulgariei".
Sunt în total dezacord. Eu consider că nu există o asimetrie a distribuirii costurilor şi beneficiilor între noile ţări membre şi vechile ţări UE, pe termen lung. [ citeste mai departe ]