România în UE? Nu. În America Latină (ultima parte)

În prima parte am terminat analiza punând câteva întrebări: Ce forţă va rupe “pânza de păianjen” formată de grupurile de interese din România? Poate fi o forţă internă? Sau numai o forţă externă putea realiza acest proces? Ce se va întâmpla cu noii intraţi în acel moment? Ce strategii vor adopta oligarh-insiderii români pentru a-şi menţine puterea financiară acumulată până la acel moment?

Răspunsul este unul cu o doză ridicată de certitudine. [ citeste mai departe ]

De ce UE, FMI și alții nu vor lăsa Grecia să cadă. Pont : De ce FMI este atât de flexibil cu România

De ce Grecia nu va fi lăsată să cadă

”Să știe toată lumea: Grecia nu va intra în incapacitate de plată, nu o vom lăsa să intre în incapacitate de plată. Ne întoarcem la drumul stabilității economice”, a declarat George Papandreou, premierul grec, înaintea întâlnirii liderilor Uniunii Europene, de la Bruxelles, din 25-27 martie. ”Construim alianțe în și în afara Uniunii Europene. Nu cerem nimănui să ne plătească datoriile. O vom face singuri”. Să fiți sigur de asta domnule Papandreou. Așa cum o face și România. [ citeste mai departe ]

Spania, numărătoarea inversă: 59s, 58s, 57s…

Şansele ca Madridul să se confrunte cu probleme chiar mai mari decât Atena cresc pe zi ce trece, în condiţiile în care planul guvernului Zapatero de reduce cheltuielile publice este sabotat de puternicele comunităţile regionale din nordul ţării, Catalunia şi Ţara Bascilor. [ citeste mai departe ]

Germania îşi cucereşte, în sfârşit, spaţiul vital: zona euro

Suveica nemțească: Marele învins al marilor războaie le vinde noilor parteneri marfă pe datorie. Prețul îl încasează acum, dobânzile mai târziu.

(mai mult... [ citeste mai departe ]

România integrată în UE? Nu. În America Latină (I)

Analiza modelului de dezvoltare a României ne indică faptul că trebuia să ne integrăm mai degrabă în clubul ţărilor din America Latină decât în Uniunea Europeană. Inegalităţile profunde de venituri, polarizarea socială gravă, corupţia generalizată şi instabilitatea politică sunt mai degrabă trăsături ale modelului latino-american decât ale celui european.

Timp de 10 ani (1999-2008) economia românească a înregistrat ritmuri anuale de creştere a PIB real. [ citeste mai departe ]

Toată lumea trişează. Dar toată lumea trişează diferit.

„Sunt un om simplu, şi în momentul de faţă nu am un loc de muncă, firma la care am lucrat se află în insolvenţă, şi de 11 luni ne tot amână cu o rezolvare – pot spune că nu am nici un statut social, şomaj nu primesc, cărţile de muncă nu au fost plătite de doi ani, deci sunt o epavă în societate. Tot aşa ca mine este şi soţul, pentru că a lucrat la aceeaşi firmă. Am depus nenumărate CV-uri, am primit oferte doar de la muncă în Spania la căpşuni şi muncă în Grecia la servicii hoteliere”. [ citeste mai departe ]

Stiglitz: Fed ne duce spre dezastru!

Premiantul Nobel pentru Economie din 2001, Joseph Stiglitz, fără îndoială cel mai en vogue dintre economiştii lumii la ora actuală, se teme că graba celor de la Fed (Federal Reserve –Rezerva Federală a Statelor Unite) de a începe procesul de de-cuplare al economiei de la aparatele care îi asigură necesarul de lichidităţi ar putea fi un şoc de care “bolnavul” nu are nevoie în acest moment. [ citeste mai departe ]

Scrisori către miniștri

Deși se zice că trăim într-o țară democratică, membră a Uniunii Europene, nimic nu poate fi mai greu pentru un cetățean decât o audiență la o doamnă sau domn ministru. Ceea ce în Ungaria sau în Olanda, sau în oricare altă țară europeană, a devenit un exercițiu banal de democrație și dialog civic, este și la noi un dialog dar... un dialog între surzi. [ citeste mai departe ]

In Gloss we trust

Coşul de consum – ce anume consumăm şi în ce cantităţi o facem – este un indicator cu care lucrează statisticienii de la institutul de statistică, antropologii de la Academie şi  finanţiştii de la Ministerul de Finanţe. Dacă primele două categorii se folosesc de acesta în scopuri perfect onorabile, ultima nu. Astfel, dacă primii îl folosesc pentru a calcula inflaţia iar cei de ai doilea pentru a identifică schimbarea mentalităţilor, ultimii îl folosesc la stabilirea accizelor. [ citeste mai departe ]

De ce avem nevoie de criză?

Subprime, recesiune, incapacitate de plată, falimente... sunt doar câteva dintre cuvintele care au intrat deja în vocabularul nostru cotidian. La televiziune se organizează nenumărate dezbateri  despre criză, în ziare rar găseşti o pagină fără o menţiune despre impactul recesiunii asupra unui domeniu sau altuia, practic nu trece nicio zi fără să discutăm cu prieteni, colegi sau parteneri de afaceri  măcar un aspect legat de criză. [ citeste mai departe ]

Chiar nu are nimic bun Guvernul Boc?

În analizele mele am criticat unele decizii prost fundamentate ale Guvernului Boc. Totuşi nu cred în analizele “neutre” ale oficialilor BERD şi Oxford Analytica, conform cărora toate măsurile actualelor autorităţi sunt imaginare, că nu au niciun efect în economie ş.a. O primă greşeală a acestor evaluări – fundamentarea analizelor celor două instituţii este realizată prin comparaţie cu eficienţa planurilor anticriză din ţările dezvoltate. Nu este corect, deoarece România nu a beneficiat de importante resurse financiare care să fie injectate în economie. [ citeste mai departe ]